User:Dunemaire/Targul de fete

In muntii Apuseni, in "Tara Motilor", se afla un munte numit Gaina. La poalele acestui munte este comuna Vidra-de-Sus. Vidrenii spun ca in timpul cand in muntii Bihariei se lucrau baile extragandu-se aur, o gaina de aur iesea din aceste bai spre a se aseza in varful muntelui , pe cuibul sau in care erau oua de aur. Vidrenii atrasi de frumusetea nemaipomenita a gainii, in multe randuri au incercat s-o prinda. Astfel ca gaina a fugit, luand cu sine aurul. De atunci, nemaigasindu-se aur, motii au incetat sa mai lucreze baile. Muntele Gaina desparte tinutul motului de cel al crisanului. In ziua de Sfantul Ilie, sau in prima duminica dupa ziua Sfantului Ilie, linistea de pe Gaina se intrerupe de "Targul de fete", la care participa fetele de maritat sau fetele mari, care vor sa fie petite de feciori. In zori de zi pe toate dealurile curg moti si moate, criseni si crisene, toti in haine de sarbatoare. Doi delegati din partea motilor din Vidra-de-Sus si doi delegati din partea crisenilor din Bulzesti trag o linie de despartire intre moti si intre criseni...

Fetele care vor sa ia parte la acest targ se pregatesc ani intregi pentru ziua aceasta, fiindca ele trebuie sa ia cu ele si zestrea. Mama, bunica, matusa sau prietenele contribuie cu cate ceva la zestrea fetei mari. Zestrea care se impacheteaza in lazi sculptate si cu flori colorate, se incarca pe cei mai frumosi cai ai familiei, la care se adauga cele mai frumoase vite si stupi de albine. Pe culmea Gainei isi ridica fiecare familie care are fata de maritat, un cort propriu, in care se expune zestrea si alesii familiei asteapta pe petitori. Pana la orele zece dimineata, afara de feciorii si fetele care vor sa-si afle aici partea, toti ceilalti sunt ocupati cu vanzarea si cumpararea lucrurilor de casa si agricole, precum: coase, streanguri, greble, oale si diferite poame aduse la targ de criseni. Feciorii, de asemenea, insotiti de familiile lor aduc tot ce au mai bun, in special o curea frumoasa plina de argint si aur. Dupa ce si-au ales o mireasa urmeaza incredintarea publicului adunat prin schimbarea de "naframi", numite credinte. Dupa incredintarea celor ce si-au dat mana si dupa targuirea celor trebuincioase, lumea incepe sa pranzeasca adunandu-se in jurul lautarilor. Nu se intampla mai niciodata ca vreo fata sa ia parte la acest targ cu zestrea sa si sa nu afle mirele dorit. Dupa parerea motului numai o incredintare care s-a savarsit pe culmea Gainei poate sa aduca noroc

In apropiere, pe Muntele Gaina in fiecare an se organizeaza in cea mai apropiata duminica de 20 iulie, cea mai mare sarbatoare traditionala romaneasca in aer liber “Targul de fete“. Sarbatoarea reuneste formastii artistice din judetele Alba, Hunedoara, Cluj, Bihor, Arad si din alte judete ale tarii, realizand un adevarat festival al cantecului si jocului, al traditiilor si datinilor stramosesti. Originea acestei sarbatori se pierde in negura vremii, Strabo, parintele geografiei spunea ca dacii au un munte “cogaiom” nu prea departe de capitala lor Sarmisegetuza, unde se aduna in fiecare an pentru a aduce ofranda zeului lor. Nu putem avea certitudinea ca este vorba de Gaina , cert este ca in Muntii Apuseni in urma cu circa o jumatate de secol asfel de sarbatori erau in multe alte varfuri(Calineasa, Dealul Stanii, Capatana, Dealul Marcului, Negrileasa) Targul de fete este mentionat prima data in anul 1816 dar cu siguranta vechimea lui vine din indepartata activitate. Aristotel spunea ca barbarii ca si grecii ofera zeilor locurile cele mai inalte , barbarii fiind socotiti de greci toti cei ce erau in afara Greciei si Romei antice.. Vin la targ locuitori ai Apusenilor de pe Crisul Alb, Bihor, Aries, schimband intre ei produsele lor traditionale dar si voia buna si cantecul strabun. Deschiderea traditionalei sarbatori o fac de multi ani tulnicaresele din Avram Iancu , instruite si organizate de pasionata si priceputa prof. Elena Pogan, fiica a satului Tarsa in venele careia curge sangele clocotitor al dragostei pentru creatia populara si patria strabuna.

Despre targul de fete de pe Muntele Gaina vorbeste si Ion Rusu Ardeleanu in cartea sa “Motii” scriind: Doi delegati din partea motilor din Vidra de sus si doi din partea motilor criseni din Bulzesti se intalnesc , schimba cateva vorbe de salut si trag o linie de despartire intre moti si criseni in timpul targului . Linia este trasa astfel ca motii se aseaza in partea de catre apus . Pana la ora zece dimineata toti sunt ocupati cu vanzarea si cumpararea uneltelor casnice si agricole fabricate de ei. Dupa ce s-a terminat cu targuirea celor trebuincioase , lumea incepe sa pranzeasca la iarba verde si sa se adune in jurul lautarilor care canta langa un butoi de tuica de cirese . Apoi , deodata se incinge jocul peste intreg targul si vezi grupuri separate formate din moti si criseni care, in sunetul viorilor, clarinetelor, cimpoaielor, joaca hora, adresandu-se unii altora prin felurite chiuturi satirice”.